De ce umblă preotul cu icoana prin parohie?

 În Biserica Ortodoxă, tradiția ca preotul să umble cu icoana prin parohie nu este un simplu obicei popular sau un act formal, ci o lucrare liturgică, pentru că preotul are epitrahil. Ea ne arată că Dumnezeu nu rămâne departe de om, ci vine în întâmpinarea lui, intră în viața sa și o sfințește prin har.

1. Icoana – prezența vizibilă a lui Hristos. - Icoana nu este doar o imagine sau un ornament. Este mărturia Întrupării lui Hristos, adevărul că „Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi” (Ioan 1,14). Sfântul Ioan Damaschin (676–749 ) explică limpede că cinstirea adusă icoanei se revarsă asupra Prototipului – adică asupra Celui înfățișat în icoană. Când preotul pășește într-o casă purtând icoana, Hristos Însuși vine în locuința credinciosului, aducând binecuvântare și har. Este o vizită nu doar simbolică, ci o realitate spirituală, prin care casa devine, pentru un timp, o mică biserică, iar familia – o comunitate adunată în rugăciune.

2. Biserica care iese din ziduri. Prin această rânduială, Biserica Ortodoxă își extinde lucrarea dincolo de lăcașul sfânt. Preotul nu așteaptă ca oamenii să vină la el; el merge către ei, sfințind locuința, masa și întreaga viață cotidiană. Aceasta este continuarea modelului apostolic: Sfinții Apostoli mergeau „din casă în casă” pentru a propovădui Evanghelia și a binecuvânta credincioșii (Fapte 5,42).

3. Umblarea cu icoana – lucrare pastorală și comunitară. Preotul, ca păstor al turmei, cunoaște bucuriile, durerile și nevoile credincioșilor. Cu icoana în mână,  întărește pe cei slabi cheamă la pocăință pe cei rătăciți adună familia în jurul rugăciunii. Icoana vorbește fără cuvinte: trezește conștiința, transmite credința, aduce lacrimi de bucurie sau pocăință și creează o unitate spirituală în parohie. Aceasta nu este o vizită personală a preotului, ci o lucrare comunitară, prin care întreaga parohie este binecuvântată.

4. Sens eshatologic – Dumnezeu coboară la om. Prin această tradiție, Ortodoxia ne învață că nu omul urcă la Dumnezeu, ci Dumnezeu coboară la om. Umblarea cu icoana este o chemare ca fiecare casă și fiecare suflet să primească credința, harul și binecuvântarea divină încă din această viață.

5. Ce înseamnă primirea icoanei? Primirea icoanei nu înseamnă primirea preotului ca persoană, ci primirea lui Hristos în viața familiei. Casa care deschide ușa cu credință devine loc al harului, iar cei care o primesc se deschid pentru binecuvântare, rugăciune și comuniune cu Biserica. Astfel, această rânduială simplă, dar plină de sens, leagă trecutul de prezent: modelul apostolic și experiența vie a credinței ortodoxe se întâlnesc pentru a aduce Hristos în mijlocul comunității și în inima fiecărui credincios.

,,Naşterea ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei. Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la Stea s-au învăţat să se închine ție, Soarelui dreptăţii şi să te cunoască pe tine, Răsăritul-Cel- de-sus. Doamne, slavă ție!