În zilele noastre, prin „soți” se înțeleg bărbatul și femeia căsătoriți. Însă, cu aproximativ 700 de ani în urmă, acest cuvânt desemna o pereche de boi sau de cai înhămați împreună.
În textele vechi se întâlnește expresia: „Poruncim să fie aduși zece soți…”. Citind-o, îți poți imagina imediat cum un cuceritor crud duce cinci perechi de soți la pedeapsă.
Mai târziu, cuvântul „soți” a început să fie folosit și pentru oameni care erau „uniți prin rudenie, câte doi”. De pildă, doi frați erau numiți soți. De asemenea, și bărbatul cu femeia erau considerați soți.
Astăzi, acest cuvânt este folosit doar cu sensul de bărbat și femeie căsătoriți. Totuși, îl utilizăm din ce în ce mai rar.
Cuvântul „soț” provine din vechile forme slavone și rusești „сѫпрѫгъ”, „супругъ”, care însemnau „pereche de tracțiune, jug”. Rădăcina acestor cuvinte este „jug / înhămare”, adică „dispozitiv pentru înhămarea cailor sau a altor animale de tracțiune”.
Cuvânt derivat este „a conjuga / a cupla” (a uni împreună, a lega).
Concluzionând, putem spune despre soți = ca cei ce duc jugul împreună. Pentru noi, creștinii, putem elogia soții care își duc crucea vieții împreună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu