Virtutea credinței

 

Credința este considerată ca virtute, adică ca faptă bună, pentru că noi nu-l vedem pe Dumnezeu (inclusiv lumea duhurilor), dar CREDEM. Virtuțile sunt faptele bune, pentru care Însuși Domnul ne va lauda înaintea îngerilor și a oamenilor: „Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut (Tomo) ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!” (Ioan 20,9)

Iată versete biblice, selectate despre virtutea credinței:

4 Regi 20,2 Atunci s-a întors Iezechia cu fata la perete şi s-a rugat Domnului, (3)    zicând: "O, Doamne, adu-ţi aminte că am umblat înaintea feţei Tale cu credinţă şi cu inimă dreaptă şi am făcut cele plăcute în ochii Tăi!" Şi a plâns Iezechia tare.

2Par.19, 9         Şi iată ce porunci a dat el acestora: "Aşa să lucraţi, în frica Domnului, cu credinţă şi cu inimă curată!

Pilde 16, 6        Prin iubire şi credinţă se ispăşeşte păcatul şi prin frica de Dumnezeu te fereşti de rele.

Isus fiul lui Sirah (Eclesiasticul) Sir.4, 22         Păzeşte vremea şi fereşte-te de rău şi pentru credinţa sufletului tău nu te ruşina.

1Corinteni 2,5 Pentru ca credinţa voastră să nu fie în înţelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu.

1 Corinteni 12,4-10          Darurile sunt felurite, dar acelaşi Duh. Şi felurite slujiri sunt, dar acelaşi Domn. Şi lucrările sunt felurite, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează toate în toţi. Şi fiecăruia se dă arătarea Duhului spre folos. Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt cuvânt de înţelepciune, iar altuia, după acelaşi Duh, cuvântul cunoştinţei. Şi unuia i se dă întru acelaşi Duh credinţă, iar altuia, darurile vindecărilor, întru acelaşi Duh; Unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie; unuia deosebirea duhurilor, iar altuia feluri de limbi şi altuia tălmăcirea (traducerea) limbilor.

1 Corinteni 13,1-8   De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată.

1 corinteni 16, 13    Privegheaţi, staţi tari în credinţă, îmbărbătaţi-vă, întăriţi-vă.

2 corinteni 5,7         Căci umblăm prin credinţă, nu prin vedere, avem încredere

2 corinteni 8, 7 Ci precum întru toate prisosiţi: în credinţă, în cuvânt, în cunoştinţă, în orice sârguinţă, în iubirea voastră către noi, aşa şi în acest dar să prisosiţi.

2 corinteni 13, 5      Cercetaţi-vă pe voi înşivă dacă sunteţi în credinţă; încercaţi-vă pe voi înşivă.

Galateni 2, 20 M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.

Galateni 5, 22-23 Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege.

Coloseni 1, 23 Dacă, într-adevăr, rămâneţi întemeiaţi în credinţă, întăriţi şi neclintiţi de la nădejdea Evangheliei pe care aţi auzit-o

1 tesaloniceni 5, 8   Dar noi, fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoşa credinţei şi a dragostei şi punând coiful nădejdii de mântuire

2 tesaloniceni 3,2 să ne izbăvim de oamenii cei nesocotiţi şi vicleni. Căci credinţa nu este a tuturor

1Timotei 1,19 Având credinţă şi cuget bun

1 Timote 3,16 Şi cu adevărat, mare este taina dreptei credinţe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă.

1 Timotei 4, 7  Iar de basmele cele lumeşti şi băbeşti (superstițiile), fereşte-te şi deprinde-te cu dreapta credinţă.

1 Timotei 4,12 fă-te pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţia.

1 Timotei 6, 11 Dar tu, o, omule al lui Dumnezeu, fugi de acestea şi urmează dreptatea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea.

         12     Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică

Evrei 10, 39      Noi nu suntem (fii) ai îndoielii spre pieire, ci ai credinţei spre dobândirea sufletului.

Evrei 11, 1 Iar credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute. (3) Prin credinţă înţelegem că s-au întemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut din nimic cele ce se văd.

Evrei 12, 2 Cu ochii aţintiţi asupra lui Iisus, începătorul şi plinitorul credinţei, Care, pentru bucuria pusă înainte-I, a suferit crucea, n-a ţinut seama de ocara ei şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu.

Evrei 13,7 Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa.

Iacob 1, 2 Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când cădeţi în felurite ispite, știind că încercarea credinţei voastre lucrează răbdarea;

Iacov 2,14        Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are?

1 Petru 1,7       Pentru ca credinţa voastră încercată, ... să fie găsită spre laudă şi spre slavă şi spre cinste, la arătarea lui Iisus Hristos. Pe El, fără să-L fi văzut, Îl iubiţi ..., dobândind răsplata credinţei voastre - mântuirea sufletelor.

1 Petru 5, 8       Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită,

         9       Căruia staţi împotrivă, tari în credinţă, ştiind că aceleaşi suferinţe îndură şi fraţii voştri în lume.

2 Petru 1, 5-8   Pentru aceasta, puneţi şi din partea voastră toată sârguinţa şi adăugaţi la credinţa voastră: fapta bună, iar la fapta bună: cunoştinţa, la cunoştinţă: înfrânarea; la înfrânare: răbdarea; la răbdare: evlavia; la evlavie: iubirea frăţească, iar la iubirea frăţească: dragostea.

Căci dacă aceste lucruri sunt în voi şi tot sporesc, ele nu vă vor lăsa nici trândavi, nici fără roade în cunoaşterea Domnului nostru Iisus Hristos.

2 Petru 2, 9       Domnul poate să scape din ispite pe cei credincioşi, iar pe cei nedrepţi să-i păstreze, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii

1 Ioan 5, 4       Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea, şi aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră.

Iuda 1,3 vă îndemn ca să luptaţi pentru credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna.

Apocalipsa 2,10 Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii.

Apocalipsa 2, 19      Ştiu faptele tale şi dragostea şi credinţa şi slujirea şi răbdarea ta şi ştiu că faptele tale cele de pe urmă sunt mai multe decât cele dintâi.