Despre botezul pruncilor.

Scriu această apologie ca o replică la un comentariu de la postarea mea: „Aduceți copiii mâine la biserică la Împărtășanie și la Maslu, nu la tabere baptiste, penticostale, iehoviste etc. Nu vă trădați credința în care ați fost botezați”. Atunci cineva m-a îndemnat să mai studiez scripturile că trebuie să ne botezăm la maturitate: „Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi” (Marcu 16,16).

Evident că Iisus Hristos se adresa tuturor, în special celor maturi. Dar botezul nu-i exclude pe prunci: „căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri” (Fapte 2,39). Exact așa Apostolii au înțeles porunca Mntuitorului: „Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28,19) și anume așa făceau. De exemplu Sf.Ap. Pavel a botezat pe Lidia și „casa ei” (Fapte 16,15), ce nu exclude prunci, slugi etc, fără să aștepte ca ei să creadă conștiincios, deși numai Lidia l-a ascultat pe Pavel.

Este destul ca să fie doar un credincios în casă și aceasta îndreptățește botezul tuturor din familie/casă. Iată exemplul temnicerului: „şi s-a botezat el şi toţi ai lui îndată” (Faptele Apostolilor 16,33). Tot așa scrie: „Am botezat şi casa lui Ştefana” (1 Corinteni 1,16).

Alte texte despre botez:
„Şi după ce s-a botezat tot poporul” (Luca 3,21) – tot poporul înseamnă și femei și copii. În acest sens trecerea poporului prin marea Roșie a simbolizat Botezul, după cum înălțarea șarpelui în pustie de către Moise, a simbolizat înălțarea Mântuitorului pe Cruce (Ioan 3,14).

„Deci cei ce au primit cuvântul lui s-au botezat şi în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete. Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni”. (Fapte Apostolilor 2,41-42). Și aici nu scrie că pruncii au fost excluși, așa cum este specificat la minunea înmulțirii pâinilor: „Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii” (Matei 14,21).
Dacă dorința mamei este să-i fie botezat pruncul, de ce să fie refuzată? „Iată apă. Ce mă împiedică să fiu botezat?” (Fapte 8,36).
De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu (Ioan 3,5).
„Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți” (Mc. 10, 14).
Efeseni 4,5: Este un Domn, o credinţă, un botez”.
Botezul a fost înlocuirea tăierii-împrejur de a opta zi după nașterea pruncului. „În El aţi şi fost tăiaţi împrejur, cu tăiere împrejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii, întru tăierea împrejur a lui Hristos. Îngropaţi fiind împreună cu El prin botez” (1Coloseni 2,11-12)

Istoric botezul pruncilor este confirmat de: Episcopul Ciprian a.253 la sinodul 3 din Cartagena (Canonul 110 Cartagina; a.419 1, 4 sin. III ec, 72, 109, 111-116 Cartag.)
Până și Martin Luter, reformatorul vostru, afirma că botezul pruncilor: a) este conform cu Sfânta Scriptură, b) este necesar și c) este plăcut lui Dumnezeu. (articolele din Schmalkalden (Pars III, 5) și Marea Cateheză (Pars. IV))
Pentru creștinul ortodox, contradicțiile protestante, cum ar fi cele în privința botezului pruncilor, sunt dovezi ale tragediei neîncetate și greu de descris a Protestantismului.
Argumentul protestant prin care se susține că botezul pruncilor este lipsit de sprijin în Sfânta Scriptură are o mare lipsă de adevăr. De ce?
a) Subestimează interesul deosebit al Dumnezeu-Omului pentru copii (Matei 19, 13-15).
b) Ignoră faptul că Botezul a înlocuit tăierea împrejur în a opta zi, care se făcea la prunci și care era închipuirea Botezului (Colos. 2, 11-12).
c) Ignoră faptul că Dumnezeu-Omul nu a pus condiții de vârstă pentru intrarea în Împărăția Cerurilor (Ioan 3, 5).
d) Trec sub tăcere faptul că Apostolii botezau familii, care firește aveau și copii (F. Ap. 16, 14-15; I Cor. 1, 16).
e) Trebuie să dovedească că cele trei mii de oameni care au crezut și s-au botezat după predica Apostolului Petru (F. Ap. 2, 39-42) și-au lăsat copiii nebotezați.
Precizarea noastră de încheiere care dovedește drept nefondată istoric și teologic acuzația protestantă împotriva botezului pruncilor, va fi precizarea Sfântului Nectarie, care spune că: „Nicăieri în Sfânta Scriptură nu se vede că Hristos a poruncit excluderea pruncilor de la botez sau că Apostolii, în călătoriile lor apostolice, în care îi botezau pe păgânii care veneau la credință, ar fi lăsat nebotezați pe pruncii lor” .