Cărțile de joc sunt asociate cu batjocorirea creștinismului și constituie un instrument direct de comunicare a omului cu demonii. Toate cele patru simboluri din pachetul de cărți nu închipuie altceva decât Crucea lui Hristos și alte obiecte sfinte cinstite de creștini. Aruncând nepăsător cărțile pe masă în timpul jocurilor precum „fazanul” sau „prostul”, mulți oameni, fără să-și dea seama, pângăresc sfințeniile creștine.
Simbolul „treflă” (frunza trifoiului) este o blasfemie a cărționarilor îndrăciți asupra Crucii lui Hristos. În tradiția iudaică, „treif” înseamnă necurat. Astfel, simbolul „cruce” (treflă), care batjocorește crucea Domnului, este desemnat cu un cuvânt ce exprimă disprețul evreiesc față de cruce.
Simbolul „pică” batjocorește sulița evanghelică. După cum Domnul a prevestit străpungerea Sa prin gura profetului Zaharia: „vor privi la Cel pe care L-au străpuns”, așa s-a și întâmplat: „unul dintre ostași (Longhin) I-a străpuns coasta cu o suliță”.
Simbolul „cupă” (inimă roșie) batjocorește buretele din Evanghelie (pus pe o trestie), care a atins buzele Mântuitorului. După cum a fost prevestit de Hristos prin gura regelui și profetului David: „mi-au dat fiere spre hrană și, în setea mea, m-au adăpat cu oțet”, așa s-a împlinit: „unul dintre ei a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus pe o trestie și I-a dat să bea”.
Simbolul „romb” (caro) batjocorește cuiele de fier, pătrate și zimțate, cu care au fost pironite mâinile și picioarele Mântuitorului pe lemnul Crucii. După cum Domnul a profețit despre răstignirea Sa prin gura psalmistului David: „străpuns-au mâinile Mele și picioarele Mele”, așa s-a împlinit. Apostolul Toma a spus: „dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și mâna mea în coasta Lui, nu voi crede”, dar apoi „a crezut, pentru că a văzut”.
Cum au ajuns cărțile de joc în Rusia?
Potrivit scriitorului S. S. Narovceatîi, pe vremea țarului Ivan cel Groaznic a apărut la Moscova un oarecare Cherchelli, pe care moscoviții (nu fără temei) l-au redenumit Chertello, iar ambele nume au fost consemnate în registrele Cancelariei Soliilor. Acesta a adus la Moscova o cutie învelită într-un șal negru cu dungi roșii — culori ce aminteau de simbolurile din cărți (negru și roșu). Unii moscoviți le-au considerat însă culorile focului iadului.
În Occident, tipărirea cărților de joc era deja o afacere profitabilă. Cherchelli a încercat să-l atragă în această activitate pe tipograful Ivan Fiodorov. Firește, acesta a refuzat.
A început o campanie împotriva jocurilor de cărți. Codul de legi din 1649 a ordonat eradicarea completă a cărților de joc din Rusia. Totuși, în secolul al XVIII-lea, atitudinea față de acest joc s-a îmblânzit considerabil. Totuși, puțini știau ce semnifică figurile de pe cărți și cine este „asul”. Dicționarul explicativ al limbii ruse al lui Ușakov spune că „tuz” (as) este un cuvânt de origine poloneză, derivat din germanul Daus, și înseamnă cartea de un punct. Tot același dicționar indică și alt înțeles: Daus – diavolul, și listează înjurături germane care menționează numele necuratului. Cel mai probabil, Daus este o deformare a cuvântului grecesc diabolos – calomniatorul.
Structura pachetului de cărți este o scară ierarhică tipică, de la cel mai mare la cel mai mic. În vârful acestei piramide nu se află un monarh, ci acel Daus, de care te poți apăra doar cu semnul Sfintei Cruci și cu rugăciunea. Astfel, ierarhia cărților este supusă „stăpânitorului acestei lumi”, simbolizat nu de un punct, ci de cifra 1.
Prin urmare, jocurile de cărți nu sunt deloc inofensive, ele sunt o batjocură față de pătimirile lui Hristos. Cei care au cărți de joc în casă, ar fi mai bine să se lepede de ele — arzându-le. La foc trebuie să ajungă și cărțile de ghicit, care aduc omului mari pagube sufletești. A încerca să-ți afli soarta prin orice mijloc, inclusiv ghicitul în cărți, înseamnă a merge împotriva voii Domnului.
Ce spun sfinții părinți despre ghicire?
-
Sfântul Efrem Sirul: „Feriți-vă să faceți poțiuni, vrăji, ghicitori, talismane sau să purtați cele făcute de alții: acestea nu sunt talismane, ci lanțuri.”
-
Sfântul Ioan Gură de Aur: „Așa cum negustorii de sclavi oferă copiilor prăjituri, fructe dulci și alte bunătăți, și prin acestea îi prind și le iau libertatea și chiar viața, tot așa și vrăjitorii, promițând vindecarea, lipsesc omul de mântuirea sufletului.”
-
Sfântul Vasile cel Mare: „Nu cerceta viitorul, ci folosește cu înțelepciune prezentul. Căci ce folos ai să știi mai devreme ce se va întâmpla? Dacă viitorul îți va aduce ceva bun, acesta va veni chiar dacă nu l-ai știut dinainte. Iar dacă e ceva trist, de ce să te chinuiești din timp? Vrei să te încredințezi despre viitor? Împlinește cele poruncite de Legea Evangheliei și așteaptă bucuria bunătăților veșnice.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu