Sfeștania și sfințirea casei

 

Sfeștania este denumirea populară pentru slujba Aghesmei mici sau Sfințirea cea mică a apei. Ea se săvârșește de către preot în biserici sau în casele credincioșilor cu diferite prilejuri. Slujba propriu-zisă cuprinde rugăciunile de sfințire a apei, stropirea cu apă sfințită a celor prezenți și a întregii case, precum și rugăciuni pentru ocrotirea și binele casei și pentru sănătatea trupească și sufletească a celor ce locuiesc în ea.
În Molitfelnic, cartea de slujbe a preotului, se spune despre folosul sfeștaniei: „Această apă sfințită, pe care Duhul Sfânt, prin rugăciunile preoților, o sfințește, are multe feluri de lucrări, precum însăși ectenia sfințirii și rugăciunea mărturisesc: prin stropirea ei, duhurile cele viclene din tot locul se alungă; se iartă și păcatele cele mici de peste toate zilele, adică nălucirile diavolești și gândurile cele rele; mintea se curățește de lucrurile cele spurcate și se îndreaptă spre rugăciune; bolile le gonește și dă sănătate sufletească și trupească. Toți cei ce o primesc cu credință iau sfințenie și binecuvântare”.

De ce trebuie să sfințim casa?

Între om și mediul înconjurător se păstrează mereu o legătură nemijlocită. Însă adesea oamenii întinează locul prin faptele lor rele, prin cuvinte și gânduri necuviincioase. Casa fiecăruia dintre noi poartă amprentele viețuirii noastre.
Așa cum avem noi oamenii nevoie de spovedanie pentru a ne curăți de păcate, și locuința noastră are nevoie de curățire și de binecuvântare. Prin mărturisirea păcatelor și prin dezlegarea acestora de către duhovnic, creștinul își curățește sufletul și își împrospătează harul primit la Sfântul Botez. La fel, prin stropirea cu apă sfințită și prin rugăciune, casa sfințită se purifică de tot răul și de toată lucrarea cea rea, pricinuită de păcatele celor care locuiesc acolo, de oamenii răuvoitori sau de duhurile cele necurate.

Când facem sfințirea casei?

Casele ar trebui să se sfințescă chiar de la începutul locuirii cuiva în ele sau după ce s-au făcut reparații și înnoiri. După aceea, periodic, bunii creștini cheamă preotul în casele lor, pentru a săvârși slujba Aghesmei mici și pentru a aduce prospețime, pace și bucurie duhovnicească.

Cum ne pregătim pentru slujba de sfințire a casei?

Înainte de a chema preotul pentru a săvârși sfeștania în casă, sunt câteva aspecte concrete pe care creștinii trebuie să le împlinească: mai întâi, fiecare membru al familiei să se spovedească, pentru că înainte de a curăți și sfinți casa, să se elibereze ei înșiși de păcatele și relele care împovărează și casa în care ei locuiesc. De asemenea, este folositor ca cei din casă să postească înainte.

Pentru slujba sfeștaniei, credinciosul trebuie să pregătească o măsuță orientată spre răsărit, pe care se vor așeza următoarele:

• un vas cu apă proaspată;

• o candelă sau o lumânare aprinsă;

• o icoană (dacă măsuța nu se află în fața icoanei din casă);

• un pomelnic cu cei ce locuiesc în casă și cu cei pe care gazdele doresc să-i pomenească la rugaciune;

• un vas mic cu ulei si un bețișor cu vată (dacă se face pentru prima dată sfințirea în casă);

• Predică la sfințirea casei 1:

• Casa voastră să fie un colţ de rai binecuvântat! bid de inatole Astăzi ne aflăm aici pentru a sfințţi înaintea lui Dumnezeu această casă, pentru a o binecuvânta, astfel încât să devină un loc al liniştii şi al rugăciunii. Sfinţirea casei nu este doar un ritual, ci un moment sfânt în care cerem harul lui

  Dumnezeu să fie mereu asupra celor ce locuiesc aici.

  Dumnezeu trebuie să fie Temelia casei.

  Sfânta Scriptură ne învaţă că orice lucrare bună trebuie să înceapă cu

  Dumnezeu. Psalmistul David spune:

  ,,De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc" (Psalmul 126,1).

  De aceea, sfinţirea casei este un act de credință, prin care îi cerem Domnului să fie prezent în viaţa noastră şi să ne ocrotească.

  Casa să fie un loc de rugăciune şi linişte.

  O casă binecuvântată nu este doar un adăpost, ci un Altar al familiei, un loc unde trebuie să domnească pacea, dragostea şi rugăciunea. Într-o astfel de casă: Se rosteşte rugăciunea de dimineaţă şi de seară.

  Se trăieşte în armonie, răbdare şi iertare.

  Se păstrează icoana şi candela aprinsă, ca semn al prezenţei lui Hristos. Mântuitorul nostru lisus Hristos spune: „Acolo unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor" (Matei 18, 20). Astfel, o casă creştină este aceea în care se trăieşte în duh de rugăciune şi unitate.

  Numai aşa veţi simți binecuvântarea şi roadele ei.

  Atunci când o casă este sfințită şi locuitorii ei trăiesc în credință, Dumnezeu le dăruieşte multe binecuvântări:

  Pace în familie - atunci când oamenii Îl pun pe Dumnezeu în centrul vieții lor, conflictele se risipesc.

  Ocrotire de primejdii - rugăciunea zilnică şi semnul Sfintei Cruci sunt arme puternice împotriva ispitelor şi necazurilor.

  Belşug sufletesc şi material - Dumnezeu rânduieşte toate spre binele celor care Îl cinstesc.

  Casa pe care astăzi o sfințim devine un loc unde Dumnezeu este chemat să rămână. Să nu uităm niciodată că și locuințele noastre trebuie să fie temple ale Duhului Sfânt, locuri în care se trăieşte în adevăr, iubire şi rugăciune.

  Fie ca această casă să fie binecuvântată, iar cei ce locuiesc în ea să se bucure de harul şi pacea lui Dumnezeu în toate zilele vieții lor! Amin!

• • Predică la sfințirea casei 2:

• „Domnul să binecuvânteze casa aceasta și pe cei ce locuiesc într-însa!"

  Astăzi m-am aflat aici pentru un moment de mare bucurie duhovnicească: sfinţirea acestei case, care devine nu doar un loc de odihnă trupească, ci şi un spațiu binecuvântat de Dumnezeu, unde rugăciunea, pacea iubirea şi celelalte virtuţi trebuie să domnească.

  Casa este un dar şi o binecuvântare de la Dumnezeu!

  Sfânta Scriptură ne învață că „Dacă Domnul nu zidește casa, în zadar se ostenesc cei ce o zidesc" (Psalmul 126,1). Aceste cuvinte ne arată că o locuință nu este doar o construcție de piatră şi lemn, ci devine un cămin adevărat numai atunci când este zidită pe temelia credinței. De aceea, sfinţirea casei este un act de recunoaştere a prezenței lui Dumnezeu în viața noastră, o chemare a harului Său pentru a ocroti familia ce va trăi aici.

  O casă binecuvântată este un colț de rai!

  Aşa cum fiecare om are nevoie de rugăciune pentru sufletul său, la fel şi casa în care locuieşte trebuie sfințită, pentru a fi păzită de orice ispită şi necaz. În Sfânta Evanghelie, Domnul nostru Iisus Hristos ne spune: „În casa în care veți intra, ziceţi mai întâi: Pace casei acesteia!" (Luca 10,5). Această pace nu este doar o simplă urare, ci o chemare a harului lui Dumnezeu, care umple casa cu iubire, linişte şi ocrotire.

  Cum să păstrăm binecuvântarea în casa noastră?

  După ce casa a fost sfințită, este important ca această binecuvântare să rămână asupra ei. Cum putem face acest lucru?

  1. Prin rugăciune zilnică - o casă în care se rostește rugăciunea este un loc unde Dumnezeu este prezent. Rugăciunea de dimineață și de seară, aprinderea unei candele şi citirea Sfintei Scripturi aduc pace şi lumină sufletească.

  2. Prin dragoste şi iertare – în orice familie pot apărea neînțelegeri, dar este important să le rezolvăm cu blândețe, răbdare şi iertare, căci „fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema" (Matei 5,9). 3. Prin cinstirea icoanelor şi a sfinților - o casă creştină trebuie să aibă un colț de rugăciune, unde icoanele să fie aşezate cu evlavie. Ele ne amintesc că Dumnezeu şi sfinții Săi sunt mereu cu noi.

  4. Prin primirea cu dragoste a celor ce ne calcă pragul - ospitalitatea este o virtute creştină. Așa cum Avraam i-a primit pe cei trei îngeri sub stejarul Mamvri.