1. La pomul umbririi, la usa slăvirii,
statea la fântână Hristos
Venea samariteanca
într-a sa rânduială
2. Hristos ei i-a spus: "Ia apa de-ajuns".
Iar ea îi dădură răspuns:
"Eu sunt samariteană
şi nu sunt iudeică
cum aş putea să-ţi dau apă?"
3. "O, de-ai şti tu femeie
cine vrea ca să beie,
Eu apă vie dau la toţi"
"Fântâna-i adâncă şi funii nu ai
cum poţi să-mi scoţi apă să-mi dai?
4. Părintele Iacov fântână săpase
aici pe munte se ruga.
Ori tu eşti mai mare,
ori tu eşti mai deştept
ca Iacov - israiliteanul cel drept?"
5. -Tu chiamă-ţi bărbatul şi ţi-a povesti.
Răspuns-a: "bărbat eu nu am".
"Cinci ca-ntr-o poveste
şi-acesta ce este
nu este al tău drept bărbat".
6. "O, Doamne, prooroc eşti
şi-aş vrea să-mi spui locul
unde poţi să te mântuieşti?"
"Nu aici şi nici acolo şi nici în Ierusalim,
ci-n Duh şi-adevăr să te-închini".
7. Femeia uimită
de Dragoste aprinsă
uitară de-al apei prinos.
în oras alergase şi tare strigase:
"veniţi c-am găsit pe Hristos"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu