Fericit bărbatul Nafanail

Psalmul 103



Veniţi să ne închinăm la vecernie

 Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos Împăratul şi Dumnezeul nostru. Veniţi să ne închinăm şi să cădem Lui.

Otpustul

Acum slobozeşte pe glasul 6

Ectenia mică

Ectenia mare (arhim. Matfei)




 

Credincioşia şi răbdarea dreptului Iov

 Motto: “Iată, noi fericim pe cei ce au răbdat:

aţi auzit de răbdarea lui Iov şi

aţi văzut sfârşitul hărăzit lui de Domnul;

că mult-milostiv este Domnul şi îndurător (Iacov 5,11).

'Invitaţie la discuţie:  Vi s-a întâmplat vreo dată, ca cineva să vă provoace?

Cum aţi defeni cuvântul “răbdare”? Cine este Satan? Ce sinonim asociem credincioşiei?

& Citim fiecare câte un verset din cartea lui Iov, capitolul 1:

1 Era odată în ţinutul Uz un om pe care îl chema Iov şi acest om era fără prihană şi drept; se temea de Dumnezeu şi se ferea de ce este rău. 2 Şi i s-au născut şapte feciori şi trei fete. 3 El avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi şi cinci sute de asini şi mulţime mare de slugi. Şi omul acesta era cel mai de seamă dintre toţi răsăritenii… 6 Dar într-o zi îngerii lui Dumnezeu s-au înfăţişat înaintea Domnului şi Satan a venit şi el printre ei. 7 Atunci Domnul a zis către Satan: "De unde vii?" Iar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Am dat târcoale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos". 8 Şi Domnul a zis către Satan: "Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău?" 9 Dar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? 11 Dar ia întinde mâna Ta şi atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în faţă!" 12 Atunci Domnul a zis către Satan: "Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta". Şi Satan a pierit din faţa lui Dumnezeu. 13 Şi într-o zi, când feciorii şi fetele lui Iov mâncau şi beau vin în casa fratelui lor mai mare, 14 A sosit un vestitor la Iov şi i-a spus: "Boii erau la arătură şi asinele păşteau pe lângă ei; 15 Atunci Sabeenii au năvălit asupra lor, au pus mâna pe vite, şi pe robi i-au trecut prin ascuţişul sabiei. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste!" 16 Nu a sfârşit vorba bine şi altul a sosit şi a spus: "Focul lui Dumnezeu a căzut din cer şi a ars oile tale şi pe robii tăi şi i-a mistuit. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste!" 17 Nu a sfârşit vorba bine şi altul a sosit şi a spus: "Caldeii, împărţiţi în trei cete, au dat năvală peste cămilele tale şi le-au ridicat şi pe robi i-au trecut prin ascuţişul sabiei. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste!" 18 Nu sfârşise vorba bine şi altul a sosit şi a spus: "Feciorii tăi şi fetele tale mâncau şi beau vin în casa fratelui lor mai mare, 19 Şi iată că un vânt puternic s-a stârnit dinspre pustiu şi a izbit în cele patru colţuri ale casei şi casa s-a prăbuşit peste tineri şi ei au murit. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste". 20 Atunci Iov s-a sculat şi-a sfâşiat veşmântul, s-a ras pe cap şi, căzând la pământ, s-a închinat, 21 Şi a rostit: "Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!" (Psalmul 112,2) 22 Şi întru toate acestea, Iov nu a păcătuit şi nu a rostit nici un cuvânt de hulă împotriva lui Dumnezeu.

$Caută în text: adevărat sau fals? (lucru în grup, fete/baieţi) ”

1.     Iov avea trei  feciori şi şapte fete? €

2.     Era fără prihană şi drept; se temea de Dumnezeu şi se ferea de ce este rău? 

3.     Iov a zis: “fie numele Domnului binecuvântat!"? ‚

4.     De ciudă, el sărea în sus şi scuipa pământul? 

5.     Iov l-a blestemat pe Dumnezeu pentru nenorocirile abătute asupra lui? ‚

?Uniţi prin săgeţi corelaţia dintre avutul lui Iov şi modul prin care le-a pierdut.

1. Feciorii şi fiicele	5. le-au luat Sabeenii.
2. Cămilele	6. o furtună foarte puternică a izbit...
3. Oile	7. le-au luat Caldeii.
4. Vitele	8. le-au ars fulgerul.

%Descifraţi propoziţia: (scrim propoziţia, apoi cu foarfecele decupăm cuvintele)

Nuasfârşitvorbabineşialtulaositşiaspus dumnezeul focului din cer a ars oile tale şi a căzut pe robii tăi şi i-a mistuit. Şiamscăpatnumaieusingurşiamvenitsăţidaudeveste!

ÿPovestiţi textul în clasă.

Morala acestei istorioare este să …

H Temă pentru acasă: 1. De desenat scena unei furtune (un copac înclinat şi un nor negru cu fulger)

2. De scris în formă de semicerc deasupra desenului rugăciunea “fie numele Domnului binecuvântat!"

3. De scris şi de memorat rugăciunile începătoare integral.

 Tăiaţi cu foarfeca, apoi un elev să unească propoziţia: Gol am ieşit din pântecele

 mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ!

Domnul a dat, Domnul a luat;

fie numele Domnului binecuvântat!

Moise alesul lui Dumnezeu

Dumnezeu salvează viaţa. Moise

Motto: “Prin credinţă, Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon,

   ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu,

decât să aibă dulceaţa cea trecătoare a păcatului” (Evrei 11,24-25).

'Invitaţie la discuţie: Alcătuiţi două propoziţii cu cuvântele “salvează” şi “viaţă”.

& Citim fiecare câte o propoziţie.

Urmaşii lui Iacov s-au înmulţit şi s-au întărit în ţara Egiptului, iar pământul le dădea roade bogate, pentru că Dumnezeu era cu ei. (Ieşire, 1,1-7)

După moartea fiilor lui Iacob, peste Egipt a venit un faraon nou, care nu-l cunoscuse pe Iosif şi nici binefacerile făcute de el poporului egiptean, şi era plin de ură faţă de neamul lui Israel. Într-o zi regele şi adunat poporul şi a zis: „Iată, neamul fiilor lui Israel e mulţime mare şi e mai tare decât noi. Veniţi dar să-i împilăm, ca să nu se mai înmulţească” (Ieş.1,9). A pus atunci pe israeliţi la munci grele şi istovitoare, şi a poruncit ca toţi pruncii lor de parte bărbătească să fie omorâţi la naştere.

În vremea aceea, o femeie din neamul lui Israel a născut un băiat şi l-a ţinut ascuns vreme de trei luni. Zi şi noapte se gândea sărmana mamă cum să salveze viaţa copilului său şi cerea ajutorul lui Dumnezeu. Într-o zi, luând ea un coş de papură, l-a uns cu catran şi smoală şi, punând copilul în el l-a aşezat pe apă în păpuriş, la marginea râului. Iar sora copilui pândea de departe, să vadă ce se va întâmlpa cu el. 

La o mică depărtare de copil era fiica lui Faraon, împreună cu roabele lui şi se scălda în râu. Văzând ea coşul în păpuriş a trimis pe una dintre roabele sale să-l aducă şi, deschizându-l, a văzut înăuntru copilul care plângea. Atunci i s-a făcut milă de el şi l-a îndrăgit, pentru că băiatul era foarte frumos. Sora copilului, venind în grabă la fiica lui Faraon, i-a zis: "Voieşti să mă duc să-ţi chem o doică dintre evreice, ca să alăpteze copilul?" (Ieş.2,7)

Şi ducându-se după doică, ea a adus-o pe mama sa. Dar fata lui Faraon nu ştia că femeia aceea era mama copilului. Atunci fata lui Faraon i-a zis: "Ia-mi copilul acesta şi mi-l alăptează, că eu am să-ti plătesc! " şi a luat femeia copilul şi l-a alăptat.

După o vreme, copilul a fost adus la fiica lui Faraon, iar aceea, luându-l, l-a crescut ca pe propriul său fiu şi i-a pus numele Moise, ceea ce înseamnă „din apă l-am scos”. (Ieş.2,10)

 Dumnezeu a salvat viaţa lui Moise şi a hotărât ca prin el să scoată poporul lui Israel din robia Egiptului, şi să-l ducă în pământul pe care îl făgăduise lui Avraam, lui Isaac, lui Iacov şi urmaşilor lor. La vremea hotărâtă de Dumnezeu, Moise a scos poporul evreu din robia  egipteană şi a pornit cu el prin pustie spre Ţara Făgăduinţei. (Ieş.3)

Domnul era alături de ei zi şi noapte şi a făcut semne şi minuni mari prin mâna lui Moise.

Moise îi conducea şi îi învăţa toate poruncile pe care Dumnezeu i le descoperea lui. Iar Dumnezeu îi povăţuia şi-i pregătea pentru a face din ei, precum făgăduise, poporul său ales şi sfânt, din semenţia căruia urma să se nască, la plinirea vremii, mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos.

Moise a scris primele cinci cărţi din Sfânta Scriptură, în care se găsesc multe proorocii despre venirea în lume a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Prin Hristos s-au binecuvântat toate semenţiile pământului şi de atunci toate popoarele sunt egale în faţa lui Dumnezeu.

Creştinii din toate popoarele alcătuiesc astăzi „noul Israel”, poporul cel sfânt şi ales de Dumnezeu ca să-i vestească lumii întregi voia Sa, descoperită prin Hristos, şi să pregătească pe toţi oamenii pentru Împărăţia Cerurilor, până la a doua venire a Fiului Său, la sfârşitul veacurilor.

$Exersăm 

1.     După moartea lui Iosif, poporul evreu trăia... (bine/rău)

2.     Moise era ... , care a ...

3.     Faraon a dat poruncă să fie omorâţi copiii de parte bărbătească pentru că...

4.     Numele lui Moise înseamnă ...

5.     Moise a scris ...

6.     Rostul poporului evreu a fost să ...

7.     Pe baza textului formulează şi adresează o întrebare unui coleg pe care îl alegi tu.

HTemă pentru acasă: 1. De desenat un rug aprins.

2. Descrieţi un eveniment din viaţa lui Moise. (Indiciu: Ieşire 4; 7;16;17;20;32; Numeri 21)

3. De repetat  rugăciunea „Sfinte Dumnezeule”.



Păcatul strămoşesc

 Motto: “Staţi împotriva diavolului şi el va fugi de la voi.

Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi Se va apropia şi El de voi”.  (Iac.4,7-8).

'Invitaţie la discuţie: V-aţi întrebat vreo dată de ce există răutate pe pământ? De unde provine nedreptatea? 

& Citim fiecare câte o propoziţie.

În mijlocul Raiului se afla pomul vieţii: gustînd din rodul lui, trupul omenesc se menţinea nemuritor. Se mai afla în mijlocul Raiului şi alt pom - pomul cunoaşterii binelui şi răului. Dumnezeu le-a dat o poruncă primilor oameni: „Din toţi pomii din Rai poţi să mănînci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi a răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit" (Facere 2, 16-17). Dumnezeu, din dragoste le-a interzis oamenilor acest fruct, deoarece există o cunoaştere a răului aducătoare de moarte pe care omul ar putea să o dezvolte în sine. Ea aduce moarte pentru că bunătatea firească a omului se otrăveşte cu primirea răului, după cum o mîncare gustoasă, cu otravă, devine ucigătoare.

În vremea cînd strămoşii noştri Adam şi Eva se bucurau de dulceaţa Raiului, Lucifer împreună cu duhurile rele erau deja aruncaţi din cer. Diavolul i-a invidiat pe oameni pentru viaţa lor fericită, a luat chip de şarpe şi a venit la femeie ca la o fiinţă mai slabă. El i-a pus o întrebare vicleană: „Au zis Dumnezeu să nu mîncaţi din tot pomul Raiului"(Facere 3,1). Eva i-a răspuns că Dumnezeu le-a interzis să mănînce numai din pomul cunoaşterii binelui şi răului, căci vor muri. Văzînd că femeia a intrat în discuţie, vicleanul a început să combată şi să respingă dreptatea poruncii dumnezeieşti. El i-a spus Evei cuvinte pline de hulă: „Nu veţi muri... Că ştie Dumnezeu că în orice zi veţi mînca dintr-însul, se vor deschide ochii voştri şi veţi fi ca Dumnezeu cunoscînd binele şi răul"(Facere 3, 4-5). Femeia a luat în seamă cuvintele şarpelui.

Şi ea a încălcat porunca lui Dumnezeu, a luat din pom un fruct şi a mîncat, apoi i-a dat şi lui Adam.

În istoria omenirii s-a întîmplat o tragedie. Primii oameni care trebuiau să fie un izvor de curăţie din care se va naşte întreg neamul omenesc s-au rupt de Dumnezeu prin păcatul neascultării. Acest păcat se numeşte păcatul strămoşesc.

$Exersăm   lucru în echipă. După aceasta le punem pe rol de scenetă.     

a) Găseşte individual versetele din Facerea 3,1-24 şi potrivişte-le pentru:

1.     cuvintele lui Dumnezeu le va cauta...

2.     cuvintele şarpelui le va cauta...

Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia.  (1Cor.15,22)

3.     cuvintele lui Adam le va cauta...

4.     cuvintele Evei le va cauta...

5.     întrebări le va cauta...

6.     răspunsuri le va cauta...

7.     pedepse pentru Adam le va cauta...

8.     pedepse pentru Eva le va cauta...

9.     pedepse pentru şarpe le va cauta...

b) Notăm ideile principale.

Temă pentru acasă: 1. De desenat un pom de măr

2. Pe coroană să transcriţi motoul lecţiei.

3. De memorat rugăciunea „Sfinte Dumnezeule”

V Personaj Cuvintele. Poziţii: Dumnezeu-picioare, Adam, Eva-în genunchi, şarpele-jos, autorul-pe scaun…
1	Autorul:	Şarpele însă era cel mai şiret dintre toate fiarele de pe pământ, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi a zis şarpele către femeie:
	Şarpele:	"Dumnezeu a zis El, oare, să nu mâncaţi roade din orice pom din rai?"
2	Autorul:	Iar femeia a zis către şarpe:
3	Eva	"Roade din pomii raiului putem să mâncăm; Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: "Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!"
4	Autorul:	Atunci şarpele a zis către femeie:
5	Şarpele:	"Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul".
6	Autorul:	De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el.
7	Autorul:	Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte.
8	Autorul:	Iar când au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin rai, în răcoarea serii, s-au ascuns Adam şi femeia lui de faţa Domnului Dumnezeu printre pomii raiului.
9	Autorul:	Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis:
9	Domnul	"Adame, unde eşti?"
10	Autorul:	Răspuns-a acesta:
10	Adam	"Am auzit glasul  Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns".
11	Autorul:	Şi i-a zis Dumnezeu:
11	Domnul	"Cine ti-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ti-am poruncit să nu mănânci?"
12	Autorul:	Zis-a Adam: (Adam îngenunchează)
12	Adam	"Femeia care mi-ai dat-o să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom şi am mâncat".
13	Autorul:	Şi a zis Domnul Dumnezeu către femeie:
13	Domnul	"Pentru ce ai făcut aceasta?"
13	Autorul:	Iar femeia a zis: (Eva îngenunchează)
13	Eva	"Şarpele m-a amăgit şi eu am mâncat".
14	Autorul:	Zis-a Domnul Dumnezeu către şarpe: (Şarpele îşi astupă faţă)
14 15	Domnul	"Pentru că ai făcut aceasta, blestemat să fii între toate animalele şi între toate fiarele câmpului; pe pântecele tău să te târăşti şi ţărână să mănânci în toate zilele vieţii tale! Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul".
16	Autorul:	Iar femeii i-a zis:
16	Domnul	"Voi înmulţi mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naşte copii; atrasă vei fi către bărbatul tău şi el te va stăpâni".
17	Autorul:	Iar lui Adam i-a zis:
17 18 19	Domnul	"Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: "Să nu mănânci", blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale! Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce".
20 21 22	Autorul:	Şi a pus Adam femeii sale numele Eva, adică viaţă, pentru că ea era să fie mama tuturor celor vii.Apoi a făcut Domnul Dumnezeu lui Adam şi femeii lui îmbrăcăminte de piele şi i-a îmbrăcat. Şi a zis Domnul Dumnezeu:
22	Domnul	"Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!..."
23 24	Autorul:	De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din grădina cea din Eden, ca să lucreze pământul, din care fusese luat. Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma grădinii celei din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flacără vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieţii.